Producător: Teatrul „Csiki Jatekszin” Miercurea-Ciuc

Traducere: G. Dénes György Kossuth-díjas, Reményi Gyenes István
Durată: 2h45 (cu pauză)
Recomandare de vârstă: AG

Regie: Erwin Șimșensohn
Scenografie: Carmencita Brojboiu
Coregrafie: Bodor Johanna
Conducere muzicală: Bene Zoltán
Lighting design: Costi Baciu
Asistență regie: Dálnoky Csilla, Kész Orsolya
Asistență costume: Bakcsi Kata
Asistență coregrafie: Bordás Attila
Corepetitor: Kiss Lehel
Regie tehnică: Kraft Noémi
Director de producție: Keresztes Szabolcs
Maestru lumini: Hátszegi Ákos
Maestru de sunet: Tordai István, Szép Szabolcs
Recuziter: Bakó Kata

Distribuție:
Kányádi Szilárd: Tevye, un lăptar
Márdirosz Ágnes: Golde, soția lui Tevye
Tatár Zsuzsa: Tzeitel
Tóth Jess: Hodel
Balázs-Bécsi Aliz: Hava
Xántus Dorka: Shprintze
Bartalis Panna: Bielke
Nagy Gellért: Motel Kamzoil, croitor
Kozma Attila: Percik, un student
Bilibók Attila: Fyedka
Szabó Enikő: Yente, o peţitoare
Lőrincz András Ernő / Fülöp Zoltán: Lazăr Wolf, un măcelar
Puskás László: Mordcha, cârciumarul
Bende Sándor: Avram, vânzătorul de cărți
Veress Albert: Rabinul
Borsos Tamás: Mendel, fiul rabinului
Zsigmond Éva-Beáta: Fruma-Sarah
Fekete Bernadetta: Shandel, mama lui Motel
Fekete Bernadetta: Bunica Tzeitel
Kosztándi Zsolt: Poliţistul
Vass Csaba: Yussel, pălărier
Pap Tibor: Nahum, cerșetor
Bordás Attila / Ruszuly Ervin: Sasha, prietenul lui Fyedka
László Réka: Rivka
Săteni/Ruși/Evrei: Balogh Szabolcs, Bordás Attila, Fazakas Nóra, László Réka, Szentes Zsombor, Ferencz Ádám, Nagy Norbert, Ruszuly Ervin, Veress Vanda, Csata Boróka
Muzicieni: Benedek Szilamér, Boldizsár Szabolcs, Berze Albert, Bene Zoltán, Hompoth Arthur Norbert, Kiss Lehel, Ráduj Gábor, Szőgyör Árpád, Veress Csaba

Sinopsis: 

Spectacolul cuprinde două dintre cele mai frământate secole prin care a trecut Basarabia – de la anexarea acestui teritoriu de către ruşi până în contemporaneitate (războiul de pe Nistru). Ucigătoarele zigzaguri ale istoriei trec prin fier şi sânge neamul Iovilor, ţărani avuţi din sudul Basarabiei. Arborele genealogic pare să prindă glas, foșnind istoriile celor de demult și amintind urmașilor de unde vin. Acolada narativă cuprinde câteva generaţii ale acestei dinastii: de la stră-străbunicul Ioan Iov, „care a votat Unirea Principatelor în 1859”, până la ultimul vlăstar, Mitru, ziarist ce transmite ştiri pentru Europa Liberă în toiul luptelor cu separatiştii transnistreni.

O casă. Un sat. Un oraș. O țară cu frontiere nesigure. Un imperiu care dă năvală peste toate. Pe acest fundal mișcător, saga unei familii basarabene devine povestea unui neam întreg, o epopee a dăinuirii în fața catastrofelor istorice.

Spectacolul desenează, în tușe dramatice și cromatici cernite, portretul unei comunități care își duce existența ca pe o cruce cristică, ca pe o scară a lui Iacov înfiptă adânc în osatura umilinței și a demnității.
Patimile după Iov se rescriu aici nu doar ca drama unui individ (personajul biblic), ci ca ecoul unei colectivități întregi. O voce comună, o poveste spusă de mai multe glasuri, o confesiune polifonică în care „gura lumii” devine personaj, martor, acuzator și mângâietor deopotrivă.

Pe scenă, mișcarea trupurilor reflectă mișcările sociale ale unui secol sfâșiat între ideal și ideologie, între blestem și binecuvântare. Iar în miezul acestei convulsii comunitare, arborele genealogic pare să prindă glas, foșnind istoriile celor de demult și amintind urmașilor de unde vin.
Un spectacol despre memorie și uitare, despre dragoste și ură, despre rădăcini și rătăciri, despre supraviețuire ca formă de demnitate.