Producător: Teatrul „I.D.Sârbu” Petroșani

Distribuția: Mihai Rădulea, Patricia Buraga, Dorin Ceagoreanu, Cosmin Brehuță, Izabela Badovics, Mihai Sima, Oana Liciu-Gogu, Irina Bodea-Radu, Mihai Alexandru, Robert Vladu, Daniel Cergă, Bogdan Tălmaciu, Simona Codreanu, Andrei Șchiopu

Un spectacol de: Dumitru Acriș

Regia: Dumitru Acriș

Dramatizarea: Angelina Roșca-Ichim

Coregrafia: Ștefan Lupu

SPECTACOLUL SE JOACĂ CU PUBLICUL PE SCENĂ!

Sinopsis: 

Din perspectivă socială, spectacolul reflectă fenomenul dominant al vieții moderne din spațiul românesc: influența corupției și a intereselor politice asupra justiției. Puiu Faranga se încadrează în arhetipul contemporan al copilului de bani gata. El își permite să ducă o viață de lux și de plăceri, fără a avea o ocupație, o pasiune, o aspirație. Puiu nu este pedepsit pentru crima sa, ci este tratat cu indulgență de autorități, datorită statutului său social. 

Spectacolul nostru reflectă, de asemenea, și contrastul dintre clasa celor avuți și clasa celor săraci. Spectatorul va avea de meditat asupra dramei înstrăinării Mădălinei, care este smulsă din mediul ei rural și adusă la oraș, spre a fi supusă unui proces de transformare forțată. Ea își schimbă radical aspectul, comportamentul și identitatea. Devine o doamnă sofisticată, care participă la viața mondenă a orașului, dar care își pierde esența și fericirea.

Din perspectivă psihologică, spectacolul nostru explorează mecanismele subconștientului uman, care pot genera comportamente iraționale și violente. Aproape toată acțiunea are loc în sanatoriul unde Puiu Faranga trece printr-un proces de introspecție și de căutare a cauzelor care l-au determinat să comită crima. El își rememorează viața, de la copilărie până la momentul fatal, și își analizează sentimentele, impulsurile și conflictele interioare. Spectatorul este implicat în acest proces, fiind provocat să îl înțeleagă și să îl judece pe Puiu, dar și să își examineze propria sa psihologie.

Dansul Ciuleandra are o semnificație simbolică în poveste. Este un dans cu o accelerație ascendentă, care exprimă o stare de exaltare și de nebunie, fiind asociat cu momentul în care Puiu își omoară soția. Elementele folclorice vor oferi publicului o imagine autentică și colorată a vieții țărănești, dar și o cheie de interpretare a psihologiei personajelor, a sensurilor anumitor scene. (Dumitru Acriș)