Producător: Laboratorul de Artă

Regie: Antoaneta Cojocaru

Vârstă recomandată: 14+

Distribuție: Antoaneta Cojocaru 

și trupa Beethoven Crisis  (Maria Bucur, Andrei Mancaș, Răzvan Balașov, Vlad Ploeșteanu) cu participarea Adelinei Baicu 

Scenografie (decor): Vladimir Turturică

Scenografie (costume): Iolanda Mutu Jr.

Coregrafie: Ioana Marchidan

Asistent regie: Cristiana Ioniță, Daniel Pascariu

Muzică originală: Maria Bucur;

Interpretare live: trupa Beethoven Crisis

Lighting  design: Alin Popa

Video design: Dorel Mihăilă

Durată:  1h 45 min (fără pauză) 

Sinopsis: 

Ofelia.Afterlife este un spectacol-concert creat de Antoaneta Cojocaru, pe un text semnat de Dan Coman, ce dă glas Ofeliei să ne spună și povestea ei.

În varianta clasică, din „Hamlet”, Ofelia reprezintă o minoritate, fiind adesea văzută ca o figură prea fragilă și, poate tocmai de aceea, lipsită de importanță. Exact această minoritate capătă glas prin acest discurs artistic și vorbește lumii cu demnitate despre acceptare, despre înțelegeri mai profunde, cu sentimente și intenții bune și blânde, valabile în orice veac, dar mai ales acum. Ofelia devine astfel atât o voce feminină puternică prin poezia ei, cât și un demers artistic și social. 

Într-o lume tot mai cinică și mai sterilă, condusă de dorința de putere, de control sau de nevoia de a-ți face dreptate, Ofelia se pierde, dispare, rămânând în urma ei întrebarea: unde mai e loc pentru iubire?

Construit ca o fuziune între arte, OFELIA.Afterlife aduce împreună textul scriitorului Dan Coman, interpretarea sensibilă și frustă a actriței Antoaneta Cojocaru, muzica trupei Beethoven Crisis, decorul semnat de Vladimir Turturică, costumele Iolandei Mutu Jr., coregrafia Ioanei Marchidan, proiecțiile create de Dorel Mihăilă și lighting design-ul imaginat de Alin Popa. Împreună, aceste elemente compun un spectacol multisenzorial, care îmbină realismul cu suprarealismul, pentru a aduce o perspectivă profundă atât asupra condiției feminine și a complexității ei emoționale, cât și a condiției omului care nu seamănă cu învingătorii, dar care se afla cu discreție la temelia lor.